#23ianuarie: Tartinimă pentru Verocika

 

 

Ne-am trezit azi de dimineață pe la doișpe, cu mârâituri și lene maximă și ”aoleo, când naiba s-a făcut prânzul”. Pentru că putem să facem ochi fix când avem noi chef în cele mai multe weekend-uri.

Cu ochii încă lipicioși, am tăiat câte două felii de pâine cumpărată de la Pain Plaisir ca să le ung cu unt. Pentru că, deocamdată, îmi pot permite să mă opresc după o zi grea la birou în micuța brutărie franțuzească și să mă răsfăț cu nush ce pâine din făină spelta, chifle cu parmezan și franzele cu maia.

Pe la prânz m-am suit în mașină și am plecat spre Mega Image-ul care e la șapte minute de mers pe jos de blocul meu. Pentru că am opțiunea de a lua mașina când toarnă cu găleata și mi-e lene să fac drumuri pe jos doar pentru că-mi lipsește niște zahăr vanilat din casă.

Seara am pregătit niște pulpe de pui, le-am condimentat de le-a sărit capacul pe care le-am copt și le-am mâncat cu mare poftă. Am inhalat pielița cranț de pe copanul meu plus aproape toată pielița de pe copanul iubitului meu. Pentru că sunt sănătoasă tun și nu trebuie să țin regimuri, să gătesc fără sare sau să urmez vreun meniu special recomandat de doctor.

Și înainte de asta am gătit și fotografiat o tartă cu cremă de vanilie, fructe și ciocolată, chestie care mi-a luat aproape jumătate de zi, cu totul. Pentru că sunt liberă să decid asupra timpului meu și a lucrurilor drăguțe, liniștitoare (și cvasi-inutile, ar spune unii) pe care le fac ca să-l umplu.

 

 

Întâlnirea cu Veronica Soare, fundraising fairy pe minuni.ro, a fost una dintre cele mai calde, colorate și importante lucruri care mi s-au întâmplat anul trecut. Pentru că ea se ocupă, cu energie neostoită și zâmbet pe buze, de acele persoane care nu pot să facă ce vor, care nu își permit să se răsfețe, care nu au opțiuni, care sunt departe de a fi libere. Acele persoane care trec printr-o perioadă grea, printr-un moment de negură, printr-o boală, printr-o afecțiune sau prin probleme care par să-i copleșească. Verocika crede în puterea celor mulți, crede că oceanul este format din picături și că fiecare picătură e direct părtașă la valul care poate schimba lumea, sau măcar lumea unui singur om. Contează.

 

 

Prin noiembrie m-am apucat să fac un material cu Veronica pentru emisiunea Bonton de la Digi24, unde lucrez. Materialul a fost difuzat în ediția specială de Crăciun și îl puteți vedea aici (este chiar primul material, de la 02:07):

 

Comunicarea dintre noi nu s-a oprit acolo, ne-am mai întâlnit și la evenimentul ”Dăruim și Ajungem MARI” de la Simbio, de la începutul lunii decembrie, iar săptămâna trecută fata asta mi-a făcut o mare bucurie (presărată pe alocuri cu atacuri de panică) atunci când mi-a propus să îi gătesc dulciurile pentru ziua ei de naștere. Pe #23ianuarie sper că o să ne strângem cât mai mulți la Therapy, pentru că de noi, picăturile, depinde valul care îi va schimba viața Soniei – o fată de opt ani care s-a născut cu inima pe partea dreaptă, fără artera pulmonară. Mai multe detalii despre ea puteți să citiți în articolul Veronicăi, io am de zis numai atât, că asemenea curaj la un copil de opt ani nu mă așteptam să găsesc, mai ales dacă mă gândesc la cât de ipohondră și sensibilă sunt eu – e suficient să mă tai la deget ca să îmi apară instant 100 de gânduri legate de infecțiii, tetanos și evident cancer.

Din inimă pentru Sonia este numele petrecerii aniversare a Veronicăi – și tocmai de aceea, unul dintre dulciurile făcute de mine pe care o să le găsiți acolo  o să fie… Tartinimi. Adică tarte proaspete în formă de inimă, cu blat fraged din unt cu coajă de lămâie, cremă de vanilie aromată și fructe. Eu am făcut chiar azi o tartinimă și am împărțit-o în două: pe jumătate am pus fructe exotice pentru mine, iar pe cealaltă jumătate, ciocolată și napolitane, pentru iubitul meu (până la urmă am mâncat amândoi din ambele jumătăți, atât de bune au fost). Veronica și cu mine mai avem și alte surprize dulci pentru voi, dar le veți afla dacă ne faceți o vizită, sâmbătă, pe #23ianuarie, la Therapy.

 

 

Ce vă trebuie:

Ingrediente pentru crusta de tartă:

  • 300 de grame făină albă (000).
  • 150 unt 82% (de la frigider).
  • 80 de grame zahăr pudră.
  • un praf de sare.
  • coaja rasă de la jumătate de lămâie.
  • 2 gălbenușuri.
  • 2-3-4 linguri de apă rece.
  • 1 lingură de scorțișoară.

Ingrediente pentru crema de vanilie (creme patissiere):

  • 500 ml lapte gras, de 3.5 (vă rog io, renunțați la poșirca aia de 1.5).
  • 6 gălbenușuri.
  • 100 grame zahăr pudră.
  • 40 de grame făină.
  • miezul de la un baton de vanilie (eu n-am reușit să găsesc azi la Mega baton de vanilie, așa că am înlocuit, cu mare succes, cu o linguriță de esență de vanilie).

 

tartinima detaliu 2

 

Cum se face:

Mod de preparare crustă de tartă:

  • Într-un bol încăpător, cerneți făina, zahărul pudră și scorțișoara. Puneți deasupra praful de sare și coaja de lămâie rasă.
  • Tăiați untul în cuburi și aruncați cuburile în bol. Ca la rețeta de quiche, amestecaţi untul şi făina repede, cu degețelele, cât să nu se încălzească untul prea tare, până când obţineţi un amestec nisipos, ca un pesmet. Adăugaţi cele 2 gălbenușuri și amestecați din nou. Apoi adăugați cele 2-3-4 linguri de apă şi amestecaţi până când aluatul se „leagă”. Formaţi o bilă din aluat, acoperiţi-o cu un celofan şi lăsaţi-o la frigider jumătate de oră.
  • După 20 de minute, porniți cuptorul la foc mic-spre-mediu (sau 180 de grade, dacă sunteți așa șmecheri).
  • După jumătate de oră (timp în care, de exemplu, puteți să faceți crema) scoateți aluatul, puneți-l pe un blat de lemn înfăinat și, cu sucitorul, întindeți o foaie cam de 6-7 mm grosime. Ideea e ca această foaie să fie suficient de mare încât să acopere fundul tăvii voastre, pereţii tăvii şi să mai rămână niţel, în exces. Cu alte cuvinte, aluatul trebuie întins într-un disc cu diametrul cu 5-6 cm mai mare decât cel al tăvii în care va fi copt.
  • Ca să îl puneţi uşor în tavă, rulaţi-l pe sucitor şi ridicaţi-l cu ajutorul acestuia de pe masa de lucru. Puneţi aluatul în tavă (vedeţi aici un video care să vă arate exact cum se face).
  • Presaţi cu degetele aluatul de fundul tăvii şi de marginile acesteia, ca să se aşeze bine în tavă, mai ales dacă e din aia cu marginile vălurite. Puteţi să tăiaţi marginile care atârnă peste pereţii tăvii pentru un aspect cât mai estetic, dar lăsaţi măcar jumătate de centimetru de aluat în plus la marginea tăvii, pentru că o să se strângă la copt. Evident, dacă nu aveți tavă în formă de inimă, puteți coace tarta într-o tavă obișnuită pentru tartă sau quiche.
  • Înţepaţi aluatul din loc în loc, cu o furculiţă şi pregătiţi-vă pentru coacerea, „în orb”. Coacerea „în orb” este foarte des folosită în patiserie pentru a pregăti blatul de tarte sau plăcinte – este metoda adoptată pentru a evita înmuierea crustei crocante, odată cu turnarea umpluturilor cremoase. Şi cine vrea o crustă înmuiată? Eu nu. Ca să coaceţi în orb, puneţi o hârtie de copt deasupra aluatului din tavă şi deasupra hârtiei, puneţi o „greutate” – boabe de fasole, de linte, de orez. Introduceţi tava la copt pentru 20-30 de minute. Greutatea aleasă va împiedica aluatul să se ridice, îl va ţine tare şi îl va opri să se umfle ca un pandişpan.
  • Scoateţi aluatul din cuptor, aruncați hârtia de copt cu tot cu greutate şi lăsaţi-l puţin la răcit.

 

 

Mod de preparare crema de vanilie (creme patissiere):

  • Într-o oală încăpătoare, turnați laptele și păstaia de vanilie (sau esența de vanilie, în cazul meu).
  • Puneți oala pe foc și înfierbântați laptele (fără să-l dați în foc).
  • În timp ce stați cu ochi pe lapte, puneți gălbenușurile și zahărul pudră în bolul mixerului și mixați bine, până când obțineți o compoziție cremoasă și lucioasă, mătăsoasă. Apoi opriți mixerul și adăugați toată faina. Porniți din nou mixerul cam jumătate de minut, până se încorporează toată făina (sub nicio formă nu amestecați mai mult).
  • Luați laptele înfierbântat de pe foc (ce-mi place să-i zic ”înfierbântat”, parc-ar fi un lapte horny, hehehe!). Pornim mixerul la viteză mai mică, ca să nu stropim, și turnăm treptat tot laptele (dacă am folosit păstaie de vanilie, ăsta ar fi momentul să o scoatem). După ce terminăm de turnat, compoziția ar trebui să fie lichidă, omogenă și spumoasă.
  • Punem compoziția asta înapoi în oala unde a fiert laptele și punem oala pe aragaz, la foc mic.
  • Aducem tot amestecul la fierbere, amestecând încontinuu cu o spatulă de silicon. Curățăm mereu pereții cratiței și fundul său, să nu rămână compoziție lipită. O să vedeți că amestecul se va îngroșa din ce în ce mai mult. Când vedeți că începe să fiarbă, uitați-vă la ceas și mai lăsați-l pe foc încă două minute, timp în care amestecați energic și încontinuu.
  • Luați cratița de pe foc și turnați crema de vanilie într-un bol încăpător. Lăsați-o la răcit și, după ce s-a răcorit un pic, acoperiți crema cu un celofan alimentar, presându-l bine pe suprafața cremei – dacă săriți peste pasul ăsta, crema o să facă o pojghiță nașpa și nu e combinație.

 

 

Mod de asamblare tartă:

  • Asigurați-vă că crema de vanilie și crusta de tartă sunt reci. Turnați crema de vanilie în crustă și nivelați-o bine.
  • Puneți deasupra ce aveți voi chef. Eu am folosit fructe exotice din conservă (mango, ananas, papaya), pe care le-am scurs bine înainte, pentru jumătatea light a tartei, și ciocolată tăiată bucățele plus napolitane fragede, pentru jumătatea dark a tartei.
  • Gata, aveți o tartinimă!

 

 

 

PS. Mâncați cu veselie, pentru că puteți, pentru că sunteți norocoși, pentru că trăiți. Hai să ne vedem la #23ianuarie. Promit să nu ard (prea multe) prăjituri.

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>