#AsiaFest2015: 5 chestii pe care le-am învăţat în cele 4 săptămâni de când n-am mai scris pe blog

 

rice pudding 3

 

Dacă ar fi să aleg cinci chestii pe care le-am învăţat în cele patru săptămâni de când n-am mai scris pe blog (în afară de faptul că Game of Thrones este dă shit şi că I’m weak şi că nu mă pot abţine să văd 1-2-3 episoade pe seară şi de ce nu mi-a spus nimeni până acum că I was missing out on this), acestea ar fi următoarele:

1.Ştii că ai o prietenă gravidă extrem, da’ extrem de şmecheră în momentul în care vine din Pipera până în Panduri numai ca să îţi aducă o pereche de ciorapi negri noi pentru că ai tăi s-au rupt grav în fund şi că la magazinele din apropierea jobului tău n-ai găsit decât ciorapi roşii sau mov (who f**king wears that?!?). Awesomeness-ul ei creşte în momentul în care i se pare firesc să te schimbi de ciorapii rupţi în ciorapii noi la ea în maşină, pe scaunul din faţă, în timp ce maşina e oprită undeva într-o intersecţie, în faţa Academiei Militare. În plus, în timp ce tu te chinui, în chiloţi, să-ţi tragi ciorapii, ea te asigură, calm, că nu te vede nimeni, bre, stai liniştită, e totul ok, nu se observă nimic, deşi tu vezi clar cum pe lângă maşină trece o familie care vă priveşte uşor oripilată în timp ce îşi trage fetiţa de 10 ani ceva mai aproape, dar ţi se pare, pisi, nu se uitau la tine şi nu, nu ţi-au văzut fundul.

2.Blog-shaming, adică sentimentul ăla de ruşine-amestecată-cu-plăcere-asezonată-cu-multă-ruşine care te încearcă atunci când oamenii te întreabă obsesiv de ce nu mai scrii pe blog, este ceva înfiorător. Şi te întreabă pe Facebook şi pe mail şi în comentarii şi apoi te întreabă o colegă de la montaj cu care ai vorbit de două ori în viaţă şi apoi te întreabă colega de la make-up despre care habar n-aveai că îţi citeşte blogul şi apoi, ză horror, te întreabă şi propriul tău tată. Iar tu devii brusc stacojie şi încerci să le spui că ştiţi, life happened, şi ha-ha, n-am prea avut stare de scris, şi mna, s-au schimbat nişte lucruri, şi btw am început să mă uit la Game of Thrones. Interesant este că argumentul cu Game of Thrones e înţeles imediat de toată lumea, mă gândesc să încep să-l folosesc şi la deadline-urile de la serviciu.

3.De aici înainte, când găteşti, încearcă să-ţi prinzi părul. Fără să intru în prea multe detalii, sentimentul pe care îl ai când cineva extrage din cupa de rice pudding asiatic pe care tocmai i-ai oferit-o un fir de păr lung şi blond care îţi aparţine este înlemnitoare şi te bântuie ore întregi. S-a întâmplat aseară and I still cringe când mă gândesc la firul ăla de care stăteau prinse două bucăţi de orez. Da, erau două. Le-am numărat.

4.De când n-ai mai fotografiat mâncare, nici n-ai observat că afară se luminează mult mai târziu ca înainte. Aşa că ţi-ai pus ceasul să sune la ora 6 a.m. ca să fotografiezi budinca aia de orez asiatică pentru provocarea #AsiaFest2015, te-ai trezit, te-ai împleticit până la baie, numa’ ca să îţi dai seama, cinci minute mai târziu, că afară e beznă, benznă, şi că va mai fi beznă încă vreo oră. E ok, în ora respectivă ai putut să speli rodiile, lime-urile şi lămâile, ai ras coajă de lime şi lămâie, ai scos seminţele din rodie, le-ai uscat şi le-ai aplicat cu penseta peste rambutani, adică ceea ce face orice om normal la ora şase dimineaţa într-o zi de marţi.

5.Laptele de cocos este cea mai mişto şi porno chestie evăh. Serios, nu ştiu cum de n-am încercat până acum aşa ceva, dar din momentul în care am deschis conserva aia (şi un sfert din conţinutul ei a tâşnit pe mine şi pe rochia mea), din momentul în care am simţit aroma aia de nucă de cocos şi textura de catifea, am simţit că vreau să mă arunc, atunci, înăuntrul conservei, sau că în orice caz ar fi o idee bună să îmi cumpăr 50 de conserve şi să mi le torn în cadă şi să fac baie în lapte de cocos, ca fata babei din poveşti (mă rog, ea făcea baie în lapte de vacă, dar aţi prins ideea).

 

rice pudding 2

 

Laptele de cocos l-am primit, alături de o conservă de rambutani şi alte chestii exotice, din partea celor de la Asia Fest 2015, care-i primul festival din România dedicat promovării valorilor culturale ale continentului asiatic. Eu nu ştiam de ei până acum, dar se pare că anul ăsta au ajuns la a treia ediţie, care începe poimâine în Bucureşti şi ţine până luni. Dacă vreţi mai multe detalii despre evenimentele din cadrul Asia Fest, intraţi pe pagina lor de Facebook sau pe site şi vedeţi ce-au pus la cale. Mie mi-a zis de ei ma’ wife Ionela, care mi-a pus în braţe produsele şi mi-a zis să fac ceva de mâncare cu minim două dintre ele pentru Rice Up, concursul iniţiat de Asia Fest în parteneriat cu Tan-Viet şi restaurantul Chefs Experience.

And I never say no to her.

 

rice up

 

Aşa că I riced up şi am pentru voi o reţetă de budincă de orez cu lapte de cocos şi smântână, fiartă cu suc de lime, ghimbir ras, coajă de lime şi lămâie. Deasupra i-am trântit rambutani şi rodie, iar rezultatul a fost un orez cu lapte din ăla pe care îl mâncam în copilărie, dar with an exotic twist, aromat şi mult mai cremos.

 

rice pudding 1

 

Ingrediente (pentru şase porţii):

Pentru budinca de orez:

  • 120 grame orez basmati.
  • 550 grame lapte.
  • 200 grame smântână lichidă.
  • O conservă de lapte de cocos (400 grame).
  • 5 linguriţe de miere.
  • O bucată de 2 cm de ghimbir ras.
  • Coaja şi sucul de la un lime.
  • Coaja de la o lămâie.

Pentru toppinguri:

  • O conservă de rambutani, fără sirop (p-ăla îl bei separat).
  • Seminţe de rodie.
  • Coajă rasă de lămâie şi lime.

Cum se face:

  • Prinde-ţi părul, pentru că Punctul 3. E-sen-ţi-al. *cringe.
  • Într-o cratiţă, încălzeşte niţel smântâna lichidă. Azvârle în ea bucata de ghimbir ras, coaja şi sucul de lime şi coaja de lămâie. Amestecă puţin, ia de pe foc şi lasă cratiţa deoparte, cu toate cojile şi sucurile înăuntru.
  • Spală bine orezul, apoi aruncă-l în robotul de bucătărie şi pulsează până îl macini bine. Eu credeam că va fi prea dur pentru chopperul meu, dar a funcţionat brici. Tu poţi să sari peste pasul ăsta şi să laşi orezul întreg, eu am vrut să văd dacă îmi place textura asta. Într-adevăr a ieşit o budincă mai cremoasă, dar trebuie să recunosc că îmi place mai mult textura clasică, în care simt bobul de orez.
  • Într-o altă cratiţă, pune laptele de cocos şi încălzeşte-l la foc mic. După 2-3 minute, pune laptele deasupra, amestecând încontinuu, apoi smântâna pe care ai lăsat-o deoparte. După încă 2-3 minute, pune deasupra şi orezul mărunţit şi amestecă bine.
  • Adaugă şi linguriţele de miere. Acuma, fie vorba între noi, ar fi mers ceva mai dulce din punctul meu de vedere (şi nu numai al meu), dar mergeţi şi voi pe gustate şi vedeţi what tickles your pickle.
  • Lasă budinca la foc mic, timp de 30-40 de minute, amestecând des ca să nu se prindă şi să nu facă cocoloaşe. Este gata când se îngroaşă, iar bucăţile de orez sunt moi şi făcute.
  • Ia cratiţa de pe foc, las-o să se răcească un pic şi pune budinca în pahare sau castroane. În reţeta originală zice să le laşi la rece, la frigider, peste noapte, ca să se întărească un pic, iar înainte de servire să le trânteşti toppingurile. In my case, rambutanii din conservă, seminţele de rodie şi coaja de lămâie şi lime.

 

rice pudding 4

 

O să vedeţi că fiertura asta îi teribil de aromată de la lămâie, lime şi ghimbir, şi are o notă mega-senzuală şi catifelată de la laptele de cocos – mai că n-aş mai fierbe de acum înainte orezul doar în lapte obişnuit, ci l-aş tuna de fiecare dată cu nişte lapte de cocos din ăsta. Trebuie să recunosc că mie îmi plăcea mai mult caldă, fiertură-style, da’ poate că e şi vremea de afară care mă face să râvnesc la terciuri fierbinţi mai mult decât la budinci răcoroase.

PS. Confession time. Câteodată, dimineaţa apar chestii mai faine de făcut decât să pui cu penseta seminţe de rodie peste budincă şi să pregăteşti cadrul pentru fotografii de mâncare. There, I said it.

11 Comments

  1. Posted October 14, 2015 at 5:40 pm | #

    Si eu ador orezul cu lapte fiertura style. Nu mai are niciun farmec cand e rece si deja s-a budincizat (ce cuvant am scos :))).
    Ce poze frumoase girl. Mai ales aia cu fructele.. so colorful, lovely. Bravo, bravo!
    P.S. – fire de par in mancare e teama mea cea mai mare (nu sa le gasesc, sa le gaseasca altii pe ale mele).. but shit happens.

    • Posted October 15, 2015 at 10:24 am | #

      Mah Olguta, uite am incercat budinca rece azi de dimineata, deci la o zi si jumatate dupa preparare, si m-a surprins ce cremoasa devenise la frigider si cat de fain se simteau aromele. Two thumbs up for that!

      Cat despre fotografii… thanks. Is work in progress. Da’ tu stii asta la fel de bine ca mine. 😛

  2. Posted October 14, 2015 at 6:35 pm | #

    A meritat asteptarea unui nou articol pe blog 🙂 Am citit cu placere, mi-am clatit privirea cu imaginile puse sa exemplifice reteta si, cel mai important cred, m-ai facut curioasa privind aromele.

    • Posted October 15, 2015 at 10:25 am | #

      Elena, fencs! 😀
      Ai zis ceva de clatite? 😛

  3. Posted October 15, 2015 at 10:56 am | #

    “Virusul” Game of Thrones a ajuns si la mine, cu intarziere ce-i drept, dar a ajuns. Tocmai am terminat de citit prima carte din serie si am urmarit deja o insiruire de episoade pe nerasuflate. Si mor de curiozitate sa aflu cine e mama lui Jon Snow. 🙂
    Trecand peste partea telenovelistica, ca sa nu ma simt ca mama cand se uita la Sclava Isaura, iti dau dreptate cu laptele de cocos, este Minunat. Nu mai spun de felul in care ai reusit sa redai in imagini bunatatea de budinca.

  4. Posted October 16, 2015 at 4:14 pm | #

    Si eu ma bucur ca ai revenit, ai un stil savuros pentru mine si “imi esti” o lectura foarte placuta 🙂

  5. Lavinia
    Posted March 23, 2016 at 8:51 pm | #

    Help!!!! S-a taiat! Cum fac?

    • Posted March 23, 2016 at 11:38 pm | #

      Lavinia, hmmmmm! Cum s-a taiat? Teoretic n-ar trebui sa se taie, ca e doar orez cu lapte, n-are ce sa se taie. Cum ai procedat, ce ai facut, ai inlocuit ceva sau ai sarit peste vreun pas?

      Daca ti se pare prea subtire, mai adauga niste orez si mai fierbe totul nitel, pana se inmoaie si orezul acela.

      Lemme know ce facusi. 🙂

      • Lavinia
        Posted March 24, 2016 at 8:44 am | #

        Pai, pai! De la sucul de lime. Am urmat pasii tai iar cand am pus smantana cu aromele in lapte a inceput sa se formeze branzica. Am amestecat aproape in continuu pana la final dar tot s-a ales laptele :((( nu e rau la gust dar nu are textura cremoasa nicicum 🙁

        • Posted March 24, 2016 at 3:39 pm | #

          Imi pare rau sa aud asta! :/ Eu am facut reteta asta de vreo 5 ori pana acum, si cu orez rasnit, si cu orez intreg, si niciodata nu mi s-a intamplat asta. Nici nu reusesc sa imi dau seama de ce s-a facut asa. Uite, cand ma intorc din vacanta, mai fac o incercare!

          Auzi, da’ ai pus smantana lichida, da? Nu smantana normala, obisnuita, grasa.

  6. Lavinia
    Posted March 25, 2016 at 1:12 pm | #

    Da, am pus smantana de gatit 15% grasime. Eu stiu ca sucul de lamaie taie laptele caci asa se face branzica de casa dar am sperat sa nu fie cazul 🙁 off
    Merci

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>