Tartinimă cu cremă mascarpone și topping de rodie

 

 

12604772_523899601103748_7983644143972523025_o

 

Articolul ăsta trebuia să fie unul de jelanie, de tânguire, de autocompătimire și de ”haoleo, vai de mine, prin câte a trebuit să trec”. Când i-am promis Veronicăi Soare că o să mă ocup de deserturile pentru petrecerea ei de pe #23ianuarie, ”Aniversarea Verocikăi – din inimă pentru Sonia”, știam CLAR că un astfel de articol post-petrecere în care bocesc și mă plâng de cât de greu mi-a fost va fi iminent. Ca să înțelegi proporțiile reale, gândește-te că în două zile am gătit tarte, choux-uri, turte dulci, muffinși de două feluri și trei tipuri de cremă pentru aproximativ 80-100 de oameni. În condițiile în care n-am mai gătit NICIODATĂ pentru un eveniment de amploarea asta. Nevăh. Nada. Zero.

Și chiar ar fi fost un articol mișto. Că doar nimic nu-mi place mai mult decât să mă vait cu public – am eu o teorie potrivit căreia mereu 1. TREBUIE să mă plâng ca să pot depăși momentul și ca să ajung la punctul 2. TREBUIE să găsesc o soluție. Și la fel de mult îți place și ție când povestesc eu cu lux de amănunte cum am stricat creme, cum am ars blaturi, cum am uitat cheesecake-uri în cuptor sau cum duceam acum 5-6 ani prăjituri de la cofetărie la serviciu, pretinzând că-s făcute de mine. Am eu stilul ăla în care îți povestesc cât de dudă eram în bucătărie și tu râzi, că ai fost și tu dudă sau poate chiar încă mai ești.

Dar n-a fost să fie așa. Iar ăsta nu va fi un articol în care mă jelesc. 

 

12473675_523902884436753_1556929084368915786_o

 

Experiența de acum trei săptămâni rămâne una dintre cele mai dragi mie din ultimul timp. Nu numai că totul a mers șnur și că am terminat tot ce-mi propusesem la ora pe care o estimasem, fără drame și nervi și hiperventilări, dar starea mea de spirit pe parcursul celor două zile petrecute în bucătărie a fost grozavă. Am fost obosită fizic după aceea, ce-i drept, dar mental eram relaxată și binedispusă ca după un weekend prelungit la munte. Și asta nu doar pentru că am făcut ceva ce iubesc să fac, ci pentru că m-am organizat al naibii de bine înainte. Acuma vreau să împart și cu voi o parte din lucrurile pe care le-am făcut și învățat cu această ocazie. Dacă ai mai făcut candy bar-uri sau dacă ai mai gătit pentru petreceri cu mulți invitați, chestiile ăstea ți-au intrat probabil în obișnuință. Dar dacă ești încă înainte de primul tău eveniment, iata 5 lucruri de care trebuie să ții seama când pregătești un candy bar.

 

10406866_523899611103747_8215744899325674098_n

 

1. Discută tot meniul, în prealabil, cu gazda.

Întâlnește-te cu gazda cu cel puțin o săptămână înainte de eveniment și bateți în cuie meniul. Vino cu propuneri, sugestii, în funcție de bugetul sau sponsorii existenți, gândește-te la produse care s-ar potrivi cu tema petrecerii, încearcă să iei în considerare tot felul de detalii care ar putea deveni problematice. Trebuie să te gândești la o mulțime de lucruri atunci când puneți la cale meniul: Ce produse îi plac gazdei tale și ce nu suferă? S-a plictisit de eternele cupcakes sau nu? Are vreo alergie de care trebuie să ții cont sau o cremă pe care chiar nu vrea să o vadă în fața ochilor? Poți să aduci toate produsele direct la petrecere, sau va trebui să pregătești, încălzești, decorezi ceva și acolo? Poți să transporți tu aceste produse, sau ai nevoie de ajutor? Sunt ușor transportabile, sau prea fragile? O dată aduse în locație, există vase, platouri, etajere pe care le poți pune, sau trebuie să le aduci tu? Cel mai bine ar fi să îți faci o listă cu întrebări de acasă, e posibil să uiți de ele cu gândul la atâtea prăjituri.

 

12604887_523898914437150_2624460575624522044_o

 

2. Fă-ți un Excel cu rețetele pe care le folosești și cu toate ingredientele de care ai nevoie.

Trebuie să-ți mai spun că NU trebuie să faci nimic la plesneală, după ureche sau după cum te taie pe tine inspirația în ziua aia? E foarte important să îți stabilești din timp rețetele, să ți le notezi și să treci pe lista ingredientele pentru numărul de bucăți pe care o să le pregătești. În final, trebuie să ai o lista completă care să conțină câte kilograme de făină îți trebuie, câte zeci de ouă, câte pachete de unt – totul trebuie să fie centralizat, ca să nu te trezești în timpul gătitului că îți lipsește o sticlă de lapte sau că ai rămas fără ouă. Este extrem de enervant să intrerupi toată treaba din bucătărie ca să te duci la magazinul din colț după încă un pachet de zahăr pudră. Crede-mă pe cuvânt. Nu, nici iubitul tău nu o să aprecieze dacă o să îl trimiți pe el.

 

12651279_523899604437081_5011924641693792028_n

 

3. Gândește-te, realist, cât timp o să-ți ia să gătești toate lucrurile.

Inițial, pentru Aniversarea Verocikăi mă gândisem că va fi suficient să gătesc numai sâmbătă, de dimineață până după-amiază – petrecerea începea la 19.00, iar Veronica voia să fim la Therapy și să ne apucăm la aranjat bunătățile pe masă încă de pe la ora 17.00. Nu știu ce era în capul meu. Gândul că aș fi putut termina toată treaba în numai 10-12 ore mi se pare atât de idiot acum, încât îmi vine să-mi dau palme. Cam cu o săptămână înainte m-am trezit și m-am hotărât să-mi iau concediu de la birou pentru ziua de vineri, ca să mă apuc din timp de treaba. Practic, am început totul vineri la ora 08.00, când am fost să cumpăr ingredientele și niște caserole uriașe pentru transport. La 10.00 deja eram în bucătărie, unde am gătit încontinuu până la 22.00. A doua zi, la 7.00, m-am apucat din nou de treabă, iar la 15.00 terminam cu totul și mă duceam să-mi spăl făina și cacaoa din păr.

 

12615202_523898851103823_477228903758475203_o

 

4. Fă beta testing.

Serios, gătește în prealabil cantități mici din toate dulciurile pe care vrei să le faci. Numai așa o să capeți siguranță pe rețetă și o să știi dacă trebuie să faci vreo modificare. Eu așa am făcut și mi-am câștigat, în primul rând, liniștea și relaxarea și un cvasi-control asupra situației. În al doilea rând, mi-am dat seama ca crusta pentru tartă trebuie să o las cu 10 minute mai puțin la cuptor, ca să iasă mai fragedă, și că choux-urile se fac mai repede decât aș fi crezut.

 

12647063_523898904437151_568215918272866318_n

 

5. Nu inventa nimic, nu schimba meniul, nu modifica rețete în ziua evenimentului.

Dacă ai respectat întru totul primele 4 puncte, teoretic nici nu se pune problema să faci experimente. Pe mine însă m-a mâncat în fund să mai adaug un tip de mufifins (nu știu de ce muffin-urile vegane, cu cacao, făcute după o rețetă genială de pe Pastry Workshop, mi s-au părut insuficiente). Așa că am frunzărit repede Internetul (era sâmbătă pe la prânz) și am combinat vreo 3 rețete (rețeta succesului :/ ) ca să îmi rezulte niște muffins foarte aspectuoase, dar uscate și extrem de lipite de hârtiuțele lor – nici măcar nu puteai să le dai jos hârtiuțele fără să desprinzi jumătate din muffin cu ocazia asta. Pe mine m-a salvat mama iubitului meu, care îmi trimisese, cu câteva zile înainte, niște cornulețe cu nucă pentru Ziua Veronicăi. Am aruncat muffinșii păcătoși și am sccos la înaintare cornulețele. Deci te rog cu tot cerul și pământul, rămâi la planul inițial.

Dacă ai făcut deja unul sau mai multe candy bar-uri și ai super knowledge, aștept să îmi povestești în comentarii ce alte idei ai avut, ce concluzii ai tras și ce reguli ai mai putea adăuga. Bon, gata cu teoria, să trecem la rețetă.

 

12657216_523898761103832_1826600869660446939_o

 

Tartă cu cremă de mascarpone, smochine și cafea, cu topping de rodii.

Ingrediente pentru crusta de tartă:

  • 300 de grame făină albă (000).
  • 150 unt 82% (de la frigider).
  • 80 de grame zahăr pudră.
  • un praf de sare.
  • coaja rasă de la jumătate de lămâie.
  • 2 gălbenușuri.
  • 2-3-4 linguri de apă rece.
  • 1 lingură de scorțișoară.

Ingrediente pentru crema de mascarpone, smochine și cafea:

  • 500 grame mascarpone.
  • 250 grame brânză de vaci (nesărată, simplă, fără smântână).
  • 2 lingurițe de cafea instant.
  • 10 smochine.
  • 50 grame miere.

 

12622493_523899744437067_903393392559198422_o

 

Cum se face:

Mod de preparare crustă de tartă:

  • Într-un bol încăpător, cerneți făina, zahărul pudră și scorțișoara. Puneți deasupra praful de sare și coaja de lămâie rasă.
  • Tăiați untul în cuburi și aruncați cuburile în bol. Ca la rețeta de quiche, amestecaţi untul şi făina repede, cu degețelele, cât să nu se încălzească untul prea tare, până când obţineţi un amestec nisipos, ca un pesmet. Adăugaţi cele 2 gălbenușuri și amestecați din nou. Apoi adăugați cele 2-3-4 linguri de apă şi amestecaţi până când aluatul se „leagă”. Formaţi o bilă din aluat, acoperiţi-o cu un celofan şi lăsaţi-o la frigider jumătate de oră.
  • După 20 de minute, porniți cuptorul la foc mic-spre-mediu (sau 180 de grade, dacă sunteți așa șmecheri).
  • După jumătate de oră (timp în care, de exemplu, puteți să faceți crema) scoateți aluatul, puneți-l pe un blat de lemn înfăinat și, cu sucitorul, întindeți o foaie cam de 6-7 mm grosime. Ideea e ca această foaie să fie suficient de mare încât să acopere fundul tăvii voastre, pereţii tăvii şi să mai rămână niţel, în exces. Cu alte cuvinte, aluatul trebuie întins într-un disc cu diametrul cu 5-6 cm mai mare decât cel al tăvii în care va fi copt.
  • Ca să îl puneţi uşor în tavă, rulaţi-l pe sucitor şi ridicaţi-l cu ajutorul acestuia de pe masa de lucru. Puneţi aluatul în tavă (vedeţi aici un video care să vă arate exact cum se face).
  • Presaţi cu degetele aluatul de fundul tăvii şi de marginile acesteia, ca să se aşeze bine în tavă, mai ales dacă e din aia cu marginile vălurite. Puteţi să tăiaţi marginile care atârnă peste pereţii tăvii pentru un aspect cât mai estetic, dar lăsaţi măcar jumătate de centimetru de aluat în plus la marginea tăvii, pentru că o să se strângă la copt. Evident, dacă nu aveți tavă în formă de inimă, puteți coace tarta într-o tavă obișnuită pentru tartă sau quiche.
  • Înţepaţi aluatul din loc în loc, cu o furculiţă şi pregătiţi-vă pentru coacerea, „în orb”. Coacerea „în orb” este foarte des folosită în patiserie pentru a pregăti blatul de tarte sau plăcinte – este metoda adoptată pentru a evita înmuierea crustei crocante, odată cu turnarea umpluturilor cremoase. Şi cine vrea o crustă înmuiată? Eu nu. Ca să coaceţi în orb, puneţi o hârtie de copt deasupra aluatului din tavă şi deasupra hârtiei, puneţi o „greutate” – boabe de fasole, de linte, de orez. Introduceţi tava la copt pentru 20-30 de minute. Greutatea aleasă va împiedica aluatul să se ridice, îl va ţine tare şi îl va opri să se umfle ca un pandişpan.
  • Scoateţi aluatul din cuptor, aruncați hârtia de copt cu tot cu greutate şi lăsaţi-l la răcit.

Mod de preparare cremă de mascarpone, smochine și cafea:

  • Tăiaâi smochinele în cubulețe mici, cam de 5 cm.
  • Puneți toate ingredientele în bolul unui mixer. Mixați vreo 2-3 minute, până obțineți o cremă mătăsoasă, pufoasă și demențială.

Mod de asamblare tartă:

  • Asigurați-vă că crusta de tartă este rece. Turnați crema în crustă și nivelați-o bine.
  • Puneți deasupra ce aveți voi chef. Eu am folosit rodie pentru că Veronica își dorea foarte mult o tartinimă roșie cu sâmburi de rodie, dar sunt sigură că puteți să folosiți orice fel de fructe găsiți la îndemână.
  • Gata, aveți o tartă cu cremă de mascarpone, smochine și cafea, cu topping de rodii!

 

12651322_523898781103830_4310655724616990789_n

 

PS. Fii dezorganizat. Fii organizat. Oscilează mișto între ăstea două stări.

***

(Toate fotografiile din această postare au fost făcute de Vanilla Roads, cărora le mulțumesc că s-au învârtit atât printre deserturile mele. Eu n-aș fi putut să mă mai car ȘI cu aparatul foto după mine).

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>