Știm cu toții că „dințișorii de lapte sunt temporari” (au avut grijă bunicii și mătușile și vecinele să ne repete asta de fiecare dată când îi rugam să nu le mai dea atâtea bomboane și ciocolată copiilor noștri) dar faptul că o dentiție este temporară… nu înseamnă că îngrijirea ei trebuie să fie opțională.
De fapt, toată distracția dentară începe exact atunci când copiii abia învață să spună „aaa”. Igiena dentară la vârste mici nu ar trebui să fie ignorată și nu e doar despre periuțe colorate și pastă cu gust de căpșuni, ci despre prevenție, obiceiuri sănătoase și… da, despre a nu ajunge la dentist cu un copil care se ține de clanța ușii ca la despărțirea de bunici după vacanță. Cu alte cuvinte, prevenția începe mai devreme decât apucăm noi să căutăm pe Google „cu ce periem gingiile unui bebeluș fără să declanșăm urlete apocaliptice?” – și începe cu noi, cu cât de informați și pregătiți suntem.
Pentru că noi, părinții, avem întrebări multe și nopți puține, am decis să fac lumină între mituri, frici și haosul parental: am strâns în acest articol cele 20 de curiozități care ne bântuie atunci când vine vorba de dantura copiilor – când se începe periajul, dacă suzeta strică tot feng shui-ul dentar, ce facem cu cariile de lapte și demineralizarea și alte dileme care ne apasă între două ture de spălat rufe și 3 mailuri de trimis managerului.
Cu ajutorul specialiștilor din clinicile stomatologice Dental Elite (unde am început să mergem din luna februarie a acestui an) am pregătit un articol de tip Q&A, ca voi să primiți răspunsuri clare, logice și fără jargon complicat – să preveniți problemele înainte ca ele să intre în scenă și să știți ce aveți de făcut înainte ca „mami, mă doare dintele” să devină coloana sonoră a casei voastre.
Ca o paranteză, unul dintre lucrurile care mi-a plăcut mult la Clinicile Dental Elite este abordarea multidisciplinară: orice problemă dentară ai avea, ai toate specialitățile legate de stomatologie în același loc și ești tratat nu doar de un singur medic, ci de o echipă de specialiști. De exemplu, prima oară când am mers la ei mi-au făcut, înainte de orice, o radiografie dentară digitală – făcută pe loc și disponibilă instant, deci nu a mai trebuit să mai fac un extra-drum la o clinică separată. Apoi am intrat direct la medicul meu stomatolog, care mă aștepta cu radiografia deja pregătită.
A doua oară când am mers la ei, la un consult de parodontologie, medicul parodontolog deja îmi știa istoricul și cazul de la medicul stomatolog – și avea la îndemână toate informațiile și recomandările de la el, apoi mi-a făcut un plan de tratament care să abordeze atât problemele mele de stomatologie cât și zonele unde am parodontită marginală cronică, ce trebuie și ele rezolvate. Mi-a plăcut abordarea aceasta multidiciplinară, în care toți specialiștii știu de tine și nu trebuie să explici fiecăruia în parte ce ai. Totul in-house.
Dar să trecem la întrebări, la care mi-a răspuns Dr. Mona Frîncu, medic specialist pedodont din cadrul clinicilor Dental Elite:
1. Care este vârsta potrivită pentru a merge pentru prima oară cu un copil la dentist și cât de frecvente ar trebui să fie, apoi, drumurile pe care le facem cu cel mic la stomatolog?
”Prima vizită ar trebui să aibă loc odată cu apariția primului dinte. Această vizită este mai mult pentru părinți, pentru a primi sfaturi, informații personalizate, pentru a învăța cum să igienizeze dinții copilului și ce ar trebui să urmărească în timpul erupției dentare. Ulterior, pentru ca acomodarea copilului cu cabinetul, cu mediul, cu personalul medical să aibă loc într-un mod cât mai plăcut, vizitele ar trebui programate la fiecare 3-4 luni.”
2. Cum alegem stomatologul potrivit pentru copilul nostru – care sunt lucrurile la care trebuie să fim atenți, detaliile de care să ținem cont, pe cine mai exact alegem?
”În primul rând ar trebui să alegem un medic specialist în stomatologie pediatrică. Acest medic a urmat o pregătire de câțiva ani, axată strict pe îngrijirea și tratamentul dinților temporari și permanenți tineri, dar, ceea ce contează cu adevărat, a urmat o pregătire suplimentară în managementul comportamental al copilului.”
– Aici voi face o paranteză ca să confirm cât de important este medicul stomatolog atunci când mergi pentru prima oară la un consult cu un copil mic – mai ales un copil ca fetița mea, care este și speriată de medici pentru că a avut multe experiențe destul de neplăcute prin spitalele de stat de la noi. Am fost cu Zeni la doamna doctor Mona Frîncu de la Clinicile Dental Elite și m-a surprins în mod plăcut răbdarea ei, capacitatea de a găsi soluții simpatice pentru a se conecta cu copilul meu, căldura cu care i-a acceptat refuzurile și apoi lejeritatea cu care cea mică a început să capete încredere, să se urce pe scaun și să îi urmeze indicațiile, în condițiile în care la început nici nu voia să treacă pragul cabinetului.
3. Ce se întâmplă de obicei la o primă vizită făcută cu copilul în cabinetul medicului stomatolog? Ce verifică acesta mai exact?
”La prima vizită se încearcă o acomodare a copilului în cabinetul stomatologic. În funcție de experiențele anterioare la medicul pediatru, sau în spital, copilul poate avea sau nu o reticență în acceptarea unei consultații.
Se prezintă cabinetul, personalul medical, instrumentele, se încearcă prin joacă periuțele și instrumentarul rotativ, aspiratorul, toate acestea au denumiri simpatice pentru a stimula imaginația copilului și pentru a creea un mediu cât mai confortabil pentru el.
În cele mai multe cazuri, se reușește realizarea unei consultații care implică verificarea tuturor suprafețelor dentare, verificarea corectitudinii realizării periajului. De asemenea, tot la prima vizită, are loc o discuție amplă cu părinții, care vor primi informații despre periaj, despre produsele de igienă dentară potrivite pentru copilul lor, despre tratamentul indicat (dacă este cazul).”
– paranteză de la mine din nou, ca să descriu prima mea experiență la Dental Elite cu ambii copii, că l-am dus și pe cel mare (6 ani) și pe cea mică (3 ani). Am avut cu ambii copii două programări la medicul stomatolog care au părut mai mult… play-date-uri decât consultații. Și mi-am dat seama că nu-i deloc chiar atât de complicat să-i faci pe copiii mici să coopereze la vizita într-o clinică stomatologică. Nu-i nevoie nici de amenințări, nici de recompense sau pedepse, nici de certuri, nici de lacrimi. E nevoie doar de multă răbdare, niște medici care să lase mult loc de joacă, poate o periuță de dinți uriașă și galbenă și na, câteva mănuși roz transformate în baloane.
Apropo, pentru că la Dental Elite au totul ”in house”, am putut să-i facem rapid lui Mircea și o radiografie digitală, apoi a primit și un periaj profesional și recomandarea de a începe sigilarea dinților, ca să prevenim apariția cariilor. Plus, îl ținem sub observație ca să vedem dacă dinții permanenți au loc să-i iasă sau dacă va fi cândva nevoie de aparat dentar. Iar în ceea ce o privește pe Zeni, m-am bucurat că s-a acomodat treptat într-atât încât să îmbrățișeze toată clinica la plecare și să-și dorească să revină cât mai repede pentru un nou consult. Drumurile la stomatolog chiar nu sunt groaznice atunci când stomatologul este ce trebuie.
4. Când ar trebui să începem periajul dinților la copii și cum ar trebui să-l realizăm în funcție de vârsta copilului?
”Periajul se începe de la apariția primului dinte. Dar și înainte de apariția primului dinte, este indicată igiena cavității orale după fiecare alaptat, cu servețele dentare prin stergere/tamponare, sau chiar cu periuța degetar.
Când apare primul dinte se utilizează o periuță cu peri moi și o cantitate foarte mică de pastă de dinți. Periajul este realizat de către părinți. Pe măsură ce copilul crește, îi putem oferi libertatea de a realiza el periajul, dar întotdeauna la final, trebuie părintele să verifice și să mai completeze periajul.
Începând cu vârsta de 2 ani și jumătate putem utiliza și o periuță electrică.”
– încă o paranteză de-a mea: băiețelul meu cel mare are 6 ani și, deși îl las să se perieze singur pe dinți, încă mai completez și eu periajul măcar pentru un minut în plus, după ce termină el; încă nu se spală pe dinți pe cât de atent și de insistent aș considera eu că are nevoie.
5. Ce pastă de dinți și ce periuță de dinți ar trebui să folosim pentru copii, în funcție de vârsta acestuia – să dăm exemple pentru 0-1 ani, 1-2, 2-3, 3-5, 5-8 sau ce împărțire consideră medicul că este mai potrivită?
”Periuța de dinți trebuie să fie cu peri moi, cât mai moi. În general, veți găsi clasificarea 0-3 ani, 3-6 ani, 6-12 ani, iar după 12 putem utiliza periuțe de adulți. La fel este și la pasta de dinți.
Cel mai important este să fie o periuță cu peri moi și să o alegem împreună cu copilul, pentru a-i plăcea culoarea sau desenul. Putem cumpăra 2 periuțe (una pe care o folosește el, una pe care o folosește părintele pentru completarea periajului).
Pasta de dinți trebuie să aiba fluor și o aromă placută, la fel ca și periuța, trebuie să-i placă să o utilizeze.”
6. Pastă de dinți cu fluor sau fără fluor la copii? Ne puteți explica, pe înțelesul părinților, această recomandare, întrucât am observat o mare reticență a părinților la fluor și aș vrea să o abordăm.
”Pastă cu fluor, categoric. Cu atenție la cantitate. Pastele de dinți cu fluor sunt clasificate pe vârste – 0-3, 3-6, 6-12 ani – iar cantitatea de fluor diferă. Așa cum le explic și părinților, fluorul este un element foarte important pentru protecția împotriva cariilor și pentru remineralizarea dinților.
Îngrijorarea părinților legată de fluor este din cauza efectelor adverse apărute la ingestia unei cantități mari de fluor. Cantitatea de pastă de dinți recomandată în funcție de vârstă este cât o boabă de orez la copiii în vârstă de 0-3 ani, apoi cât o boabă de mazăre.
7. Dar ce se întâmplă dacă cei mici înghit pasta de dinți de pe periuță? Reaplicăm? Ne îngrijorăm? Că uneori chiar nu putem preveni acest lucru.
Evident că, având o aromă și un gust plăcut, copiii au tendința de a reaplica pasta de dinți pe periuță. Nu se întâmplă absolut nimic dacă înghit un pic mai multă pastă, atât timp cât pasta de dinți este conform vârstei copilului, iar copilul nu primește fluor din alte surse (suplimente, apă fluorurată, lapte fluorurat etc.)
De aceea, e important să informați medicul dentist și în privința suplimentelor pe care i le administrați copilului (chiar dacă ele sunt recomandate de către pediatru). De asemenea, pentru un efect anticariogen, au apărut paste de dinți cu hidroxiapatită, care sunt foarte eficiente în remineralizare.”
8. Ce mai exact sunt cariile de biberon, cum apar ele și cum pot fi ele evitate?
”Cariile de biberon sunt cariile care apar la vârste foarte fragede, în general pe dinții de pe arcada superioară, în special pe dinții frontali, acolo unde laptele rămâne mai mult timp pe dinți. Evităm apariția acestor carii printr-o igienă dentară corectă care include atât periajul cu periuța și pastă dar și ștergerea dinților și gingiilor după alaptare, printr-o alimentație corectă, cu pauze între mese.”
9. Mit sau realitate: bebelușii și copiii mici nu trebuie neapărat spălați pe dinți, pentru că ORICUM dinții de lapte cad și vin cei permanenți.
”Mit – dinții temporari trebuie spălați și îngrijiți la fel ca și cei permanenți. Este adevărat că se schimbă, dar cad pe rând, începând cu vârsta de 6-7 ani până undeva în jurul vârstei de 11-12 ani când se schimbă și cad dinții temporari.
De când apare primul dinte și până începe erupția dinților permanenți, este o perioadă foarte lungă în care pot apărea carii, infecții, dureri.”
10. Mit sau realitate: bebelușii alăptați nu trebuie spălați pe dinți, pentru că laptele funcționează ca un protector dentar și cei mici nu fac carii.
”Mit – laptele mamei este la fel ca orice alt aliment, rămâne pe dinți, modifică PH-ul salivar, iar dacă nu avem o igienă corectă, cu siguranță vor apărea carii.”
11. Mit sau realitate: cariile de biberon apar mai ales la copiii alăptați, care sug destul de mult pe timpul nopții de la mama lor?
”Aici adevărul este undeva la mijloc – întrucât este și un subiect sensibil. Da, cariile de biberon apar în special la copiii care mănâncă foarte des, indiferent că sunt alăptați exclusiv la sân sau hrăniți cu biberonul. Contează foarte mult cât de des are loc ingestia de alimente (inclusiv laptele), dacă se realizează sau nu periajul dinților, dacă se realizează igiena după fiecare alăptat (cu servețelele dentare sau comprese), dacă avem pauze între mese.”
12. Ce este demineralizarea dinților și cum apare ea / cum poate fi prevenită?
”Demineralizarea este primul stadiu al cariilor, adică acel stadiu incipient, când din smalț, în urma acțiunii acidului, se pierd mineralele esențiale, inițial fiind doar niște zone albe cretoase, ulterior apărând și lipsa de substanță dentară, apărând acele cavitații.
Prevenim apariția demineralizării prin igiena dentară corectă – cu pasta de dinți cu fluor sau hidroxiapatită, periajul realizându-se de două ori pe zi, alimentație corectă, echilibrată, cu pauze între mese pentru a permite salivei să echilibreze PH-ul salivar.
Trebuie de asemenea să menționăm că există uneori și afecțiuni care pot predispune la apariția acestor demineralizări, cum ar fi refluxul gastro-esofagian, carențe de vitamine, sau alte afecțiuni care reduc cantitatea și calitatea salivei.”
13. Odată ce am depistat primele semne de demineralizare, cum ar trebui să procedăm ca problema să nu se extindă și să nu devină foarte gravă?
”Trebuie să consultăm medicul stomatolog pediatru pentru a ne oferi sfaturi individualizate și pentru a face împreună un plan de tratament care să includa manopere realizate atât în cabinet, cât și acasă.”
14. Cum convingem un copil mic să se spele pe dinți (înțeleg că aceasta este o problemă cât se poate de întâlnită)?
”Cu perseverență, răbdare, încercând să introducem periajul cât mai devreme în rutina lui. Așa cum unii copii nu acceptă sau nu se simt confortabil la baiță, așa pot fi foarte mulți care nu acceptă periajul.
Introducând igiena cavității orale încă dinaintea apariției dinților, lucrurile vor fi acceptate mai ușor. Ulterior, încercăm să fim consecvenți, să facem periajul când are loc și baia, să discutăm cât mai mult, să citim cărți, să prezentăm totul ca pe o joacă.”
15. Când ar trebui să ne îngrijorăm pentru că unui copil nu îi cad dinții de lapte și nu îi apar cei permanenți?
”În general, vârsta la care încep să cadă dinții temporari este 6 ani, cu variabilitate normală de +/- 1 an. Dacă ajungem la vârsta de 8 ani și copilului nu i-a căzut niciun dinte, ar fi bine să facem un control la medicul dentist pentru a ne asigura că e doar o întârziere în erupție și nu e o altă problemă.”
16. Ce este sigilarea dinților și când ar trebui ea realizată? Ce scop are?
”Sigilarea este o manoperă de prevenție a cariilor care apar pe suprafețele dentare ce au șanțuri și fosete retentive. Trebuie realizată cât mai curând după erupția acelui dinte, întrucât aceea este suprafața care este expusă imediat dupa erupție, se poate realiza și la dinții temporari atunci unde medicul dentist observă retentivități, dar mai ales la molarii permanenți, cei care erup la 6 ani și la 12 ani.”
17. Care sunt semnele la care trebuie să fim atenți pentru a ne da seama că al nostru copil are nevoie de aparat dentar?
”În primul rând în perioada 4-6 ani ar trebui să observăm că dinții temporari par că se spațiază, acesta este un semn că oasele cresc, se dezvoltă, apărând spații mai mari între dinți, spații ce vor fi ocupate de dinții permanenți. Dacă dinții temporari sunt foarte înghesuiți, sau chiar dacă nu sunt înghesuiți dar nu au spații între ei, acesta este un semn de înghesuire în dentiția permanentă.
Apoi, ar trebui să verificăm dacă copilul respiră pe nas, sau, din contra, are mereu gura întredeschisă și respiră pe gură. Respirația orală poate influența creșterea oaselor maxilare. De asemenea, orice obicei vicios (sugerea degetului, folosirea suzetei după vârsta de 2 ani, obiceiul de a roade pixul, creionul sau alte jucării, sugerea buzei etc.) poate influența dezvoltarea corectă a oaselor maxilare.”
18. Aparatul dentar: e mai de efect dacă îl punem în copilărie, sau dacă așteptăm să se maturizeze maxilarul și îl punem la maturitate?
”Este mult mai eficient dacă realizăm tratamentul ortodontic în perioada de creștere. Atunci când sunt probleme de dezvoltare a oaselor maxilare, cu cat așteptăm mai mult, cu atât va fi mai complicat tratamentul și vor scădea și opțiunile de tratament.”
19. Ce opțiuni de aparate dentare există pentru copii?
”Există mai multe tipuri de aparate, trebuie să consultăm un medic specialist ortodont pentru a ne realiza un plan de tratament individualizat. Există aparate tip trainere (care se concentrează pe educarea musculaturii), aparate mobilizabile, aparate fixe de tipul disjunctorului sau inclusiv aparate dentare de tip gutiere.”
20. Descoperim o carie pe dinții copilului – care este procedura pentru un dinte de lapte versus un dinte permanent?
”Procedura este aceeași, tratamentul este același, inclusiv instrumentarul este același. Diferă doar modul în care medicul gestionează tratamentul. De aceea e bine să alegem un medic pedodont, iar copilul trebuie să fie familiarizat înainte cu cabinetul și cu instrumentarul, ideal înainte de a apărea o carie, înainte de a avea o reală urgență dentară.”
Aveți întrebări în plus? Scrieți-mi și revin cu o completare la acest articol!
