Dragă corpule,
Sunt eu, corpul Cătălinei de la 30 de ani. Hai, nu mai ridica din sprânceana aia stângă la mine, că nu te mint. Sunt eu, adică tot tu, numa’ că am 15 kilograme mai puţin, mi se vede în sfârşit talia, nu îmi mai este ruşine să port pantaloni scurţi (uite ce craci mişto am!) şi mi-au dispărut coşurile de pe faţă. Mă poţi recunoaşte uşor totuşi după cearcăne (ălea-s din naştere), după modestie (inexistentă şi acum, ca şi atunci), după părul nepieptănat şi după the awkward fashion sense I’m still rockin’ (încă mi se par cool floricelele în par, creionul dermatograf negru şi blugii rupţi în fund).
Dragul meu corp, trebuie să-ţi spun că n-o duci bine. Crede-mă. Ştiu că eşti in denial, ştiu că încă nu ţi-ai dat seama că te-ai îngrăşat imediat după terminarea liceului şi că vor mai trece vreo 5 ani şi încă 10 kilograme luate ca să realizezi că ai colăcei pe talie şi şunci pe şolduri. Ştiu că habar n-ai să găteşti şi că ai încercat recent să te tratezi de o gripă oribilă cu pizza de la Pizza Hut şi aripioare picante de la KFC, după care starea ţi s-a înrăutăţit şi ai făcut temperatură aproape 41 de l-ai speriat pe tati care voia să te ducă la spital. Ştiu că, gen, eşti cam praf cu educaţia culinară şi de fiecare dată când îţi cumperi blugi, trebuie să ţi-i iei din ce în ce mai mari, că nu-ţi încape fundu’ în ei.
De aceea am pentru tine 5 sfaturi pentru o viaţă (ceva mai) sănătoasă. Ştiu că nimeni nu ţi le-a zis încă, aşa că sterge-ţi frămiturile de chipsuri de pe cămaşă (chiar, când naiba ai spălat-o ultima oară?!) şi ascultă aici la mine, că zic de bine:
1. Mănâncă micul dejun.
Ştiu că dimineaţa, când te trezeşti cu greu ca să ajungi la cursuri, ultimul lucru la care te gândeşti este micul dejun. Da’ dacă nu bagi în tine ceva atunci, începe roller-coasteru’ de alegeri greşite: ajungi la facultate, stai la vreo două cursuri, pe la 11 ţi se face o foame din aia de ai muşca şi din bancă, te duci la patiseria de la colţul străzii şi îţi cumperi 2-3 merdenele pe care le înfuleci cu o sticlă de cola la 0.5. Probabil o să mai ciuguleşti câte ceva pe la cursuri, mai un biscuite, mai un sticks. Ăstea o să-ţi potolească foamea până pe la 9 seara când, înnebunită şi hangry, îţi cumperi o şaorma, îţi faci vreo 4-5-6 sandvişuri cu ce găseşti prin frigider sau mergi la KFC. Nu zice că nu-i aşa. Ştiu eu ce ştiu. Dacă ai mânca micul dejun, mă, nu ţi-ar mai fi atât de foame în timpul zilei şi n-ai mai fi atât de tentată să îţi mănânci propria greutate în crenvurşti, noaptea. Of.
2. Serios, las-o mai moale cu fast-food-ul.
Dragă corpule, te provoc să le spui colegilor tăi cum arată meniul tău obişnuit de la KFC. Dai din cap, nu? Ştiam eu că ţi-e ruşine. Păi cum să nu-ţi fie ruşine când la o vizită obişnuită la KFC tu mănânci următoarele produse: un meniu de 5 crispy strips mare, cu cartofi prăjiţi şi cola; două chifluţe şi două sosuri de maioneză cu usturoi; un copan şi o saltă cole-slaw; şi un desert. Mda, aşa se explică cele 15 kilograme în plus. Să vezi ce mişto o să fie după cele două drumuri pe care le vei face în State. Acolo vei stabiliza cele încă 10 kilograme. Care se vor pune, conveniently, pe fund. Nu eşti negresă, deci nu o să-ţi stea bine cu fundul mare. O să ajungi la măsura 44. Ştii cât o să mă chinui eu să te aduc înapoi la 36? Mult.
3. No more chips, please!
Mai ţii minte că vânzătoarea de la magazin te întreabă, o dată la câteva zile, dacă dai petrecere? Asta în timp ce îţi umple sacoşele cu pungi întregi de chipsuri Chio, snacksuri din ălea Loto, cu bacon sau pizza, covrigei, rulade de ciocolată de la 7 days, popcorn şi (în zilele de bursă) Pringles (asta pe lângă sticlele de Cola şi Prigat de vişine). Evident că tu nu dai petrecere, toată mâncarea aia va fi terminată în circa 2 zile de tine şi de iubitul tău de atunci. Dacă e sesiune, treaba stă şi mai nasol, că prin pungă se rătăcesc şi 2-3-20 de pliculeţe din ălea de nes, numa’ bune de frecat cu Cola şi zahăr. Mmmm. The good ol’ days. Ştii la ce duce ronţăiala aia? La colăcei. La celulită. La faptul că tu n-ai mai purtat rochie din 2003 şi nici n-o să mai porţi până prin 2009.
4. Veggies are your friends.
No, când ai mâncat legume ultima oară? Nu dear, salata Cezar de la Mac pe care ai mâncat-o acum 6 luni pentru că ţi-era niţel rău nu prea se pune. Nici cartofii noi făcuţi de tata la cuptor nu prea intră în categoria aia, că i-ai mâncat cu brânză şi cu pâine şi cu porc. Îţi zic eu: n-ai mai mâncat legume din liceu. Dacă aş putea să-ţi trimit nişte mesaje din viitor şi să îţi zic ce faine sunt legumele, ce bine o să vă înţelegeţi şi cum o să-ţi rezolve ele ţie o grămadă de probleme, ar fi tare bine. Din păcate, eu va trebui să aştept încă vreo 5 ani până descoperi tu blogul Inei Todoran şi începi să înţelegi că îi combinaţie să mai bagi şi salată din când în când. Ahh, încă 5 ani de cârnaţi şi parizer, dammit!!!
5. Mănâncă mâncare gătită.
Apropo de cârnaţi şi parizer, ar fi tare mişto dacă ai mânca şi tu nişte mâncare gătită now and then. Da, gătită chiar de tine – chestia aia din bucătărie numită aragaz chiar funcţionează şi te aşteaptă. Nu, sandwich-makerul luat din Cora nu. se. pune. Nu de alta, dar când cinele tale sunt compuse din icre Negro întinse pe pâine, parizer pus pe pâine, caşcaval pus pe pâine, cârnaţi şi crenvurşti cu pâine, situaţia nu se prezintă prea bine. Ce zici acolo, ai fost aseară la Spring Time? Păi şi ce-ai mâncat? Aha, pizza. I rest my case.
Aşa că, dragă corpule, dacă aş putea să concluzionez şi îţi dau un sfat de aici, din viitor, de unde sunt io acuma, acesta ar fi: apucă-te şi tu mai devreme de gătit. Totul, da’ totul, mă, o să se schimbe din momentul în care îţi înfrângi frica şi intri în bucătărie. Din momentul în care o să mergi la piaţă şi o să-ţi umpli frigiderul cu fructe şi legume şi real food, mă. O să vezi că o să slăbeşti efortless, de la 85 la 60 de kile. O să vezi că o să ai energie. O să vezi că o să străluceşti. Şi o să porţi rochiţe scurte, mă. F**k, cine nu vrea asta?!
Acestea fiind zise, dragă corpule, eu mă întorc aici, la mine, în viitor, unde mai calc şi greşit, mai fac şi alegeri nesănătoase, mai facem şi câte-o pizza night, mai mergem şi la câte-un burger (care nu tot timpul este vegetarian, mai ales dacă-i de la Vivo). Drumul nu-i drept, da’ ideea de bază este că o să ajungi, curând, să ai o relaţie tare faină cu mâncarea, cu ingredientele, cu legumele şi fructele, şi cu oamenii mişto din jurul meselor tale, fie ele reale sau virtuale. Mi-aş dori să descoperi lumea asta mai repede, că o să te facă foarte fericită. Da’ toate la vremea lor.
Peace out,
Your future (hot) body.
PS. Serios? Nici n-ai terminat bine de citit scrisoarea asta şi ai pus mâna din nou pe punga de chipsuri? Am vorbit DEGEABA?!?
*** Acest articol a fost preluat de pe vechiul blog culinar Sunny Side Up și adăugat aici la cererea mai multor cititoare simpatice, cărora aparent le era dor de perioada în care scriam despre kilograme, colăcei și celulită. Habar n-aveam eu pe atunci că drumul cel mai rapid către a da jos un sfert din greutatea corporală urma să fie alăptarea. Dar despre asta într-un alt articol.***
