Problemele dentare nu apar brusc odată ce împlinești 40 de ani: le pregătești încă de pe la 20 de ani, prin mici greșeli de care nici nu-ți dai seama.
Pe când aveam 25 de ani, am făcut un abces dentar cauzat de o infecție bacteriană la una dintre măselele de jos. Vă spun sincer că nici durerile contracțiilor nu s-au comparat cu sentimentul de tortură chinuitoare pe care l-am simțit până când am ajuns în sfârșit la stomatolog. Abcesul meu a fost tratat, dar am rămas de atunci cu ideea că problemele dentare se simt, adică dacă ai ceva la dinți, apăi te doare, nene, nu trece nimic neobservat.
Fast forward 10 ani mai târziu, pierdeam trei molari după prima mea naștere și prima lăuzie, fără semnale de alarmă, fără să mă aștept la așa ceva și, mai ales, fără să mă doară nimic. Atunci am înțeles ceva ce nu ne spune nimeni suficient de clar: dinții nu dor când încep problemele, ci când ele sunt deja avansate, iar uneori durerea apare când deja este prea târziu pentru ca dintele să mai poată fi salvat. Mult timp, tot ce se întâmplă la nivel dentar este invizibil – bacterii care lucrează liniștit, gingii care se inflamează fără scandal, dinți care se uzează milimetru cu milimetru, o mușcătură incorectă care apasă unde nu trebuie, zi de zi.
La 20 și ceva de ani, ai impresia că dantura ta e indestructibilă. Că o carie se rezolvă ușor, că un detartraj mai poate aștepta, că dinții puțin strâmbi sunt doar o chestiune estetică și na, fac parte din șarmul tău. Realitatea e mai puțin dramatică… și tocmai de asta mai periculoasă: problemele serioase se construiesc lent, tăcut, ani la rând, până când, într-o zi, te trezești nu cu o plombă, ci cu tratamente complicate, costuri mari și întrebarea clasică: „Cum de nu mi-am dat seama mai devreme?”
Adevărul e că nu ți-ai dat seama pentru că multe dintre greșelile dentare sunt mici, banale și par inofensive. Dar adunate, ele pregătesc exact genul de probleme care apar „din senin” la 40 de ani. Însă vestea bună e că majoritatea pot fi evitate – dacă știi la ce să fii atent din timp.
Am redactat articolul de mai jos cu ajutorul specialiștilor din clinicile stomatologice Dental Elite (unde am început să mergem, și eu și copiii, din luna februarie a anului trecut, adică iată, de fix un an). Am mai menționat asta în articolele mele, dar reiau, că mi se pare important: unul dintre lucrurile care mi-a plăcut mult la Clinicile Dental Elite este abordarea lor multidisciplinară – orice problemă dentară ai avea, ai toate specialitățile legate de stomatologie în același loc și ești tratat nu doar de un singur medic, ci de o echipă de specialiști. De exemplu, prima oară când am mers la ei mi-au făcut, înainte de orice, o radiografie dentară digitală – făcută pe loc și disponibilă instant, deci nu a mai trebuit să mai fac un extra-drum la o clinică separată. Apoi am intrat direct la medicul meu stomatolog, care mă aștepta cu radiografia deja pregătită.
1. ”Dacă nu mă doare, înseamnă că e totul ok” – cea mai scumpă minciună dentară.
Sună dur, dar e adevărat: durerea nu e semnul de start al problemelor dentare – e semnul că au ajuns deja la finala Campionilor Mondiali. Unele carii se dezvoltă lent, în liniște, între dinți sau sub smalț, fără să-ți dea nimic de furcă la început. Gingivita, de exemplu, adică inflamația gingiilor care poate escalada spre boala parodontală, se instalează la fel: îți poate face gingiile să se simtă doar puțin „sensibile”, fără dureri de 10/10, dar cu efecte pe termen lung.
Surpriza? Mulți români chiar cred că totul e ok dacă nu doare. Raportul ”Starea Igienei Orale” din 2025 arată că doar 19% dintre respondenți merg la un control de rutină la 6 luni, iar 29% o dată pe an, în timp ce peste 33% ajung la dentist doar când doare ceva sau apar probleme evidente – exact ceea ce nu vrei să faci dacă vrei dinți sănătoși pe termen lung.
Și încă ceva: conform unui studiu național realizat de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) în 2024, doar 44% dintre adulții români merseseră la dentist în respectivul an, în ciuda faptului că 64% dintre adulți și 66% dintre copii aveau carii. Asta înseamnă că milioane de oameni conviețuiesc cu probleme dentare care nu dor… până dor.
Mai grav? Dentiștii găsesc de multe ori afecțiuni în stadii avansate tocmai pentru că oamenii au așteptat semnalele dramatice. Într-un studiu realizat pe populații active din România, se constata că la grupa de vârstă 18–24 de ani erau multe carii netratate, dar cei mai mulți nu ajunseseră la medic decât în caz de urgență – și chiar și la controlul din ultimul an erau doar 24%.
”De la cele trei măsele care mi-au căzut atunci, după prima naștere, nu mi-a mai apărut totuși nicio carie”, i-am spus eu doamnei doctor Anca Voiculescu de la Clinica Dental Elite Dorobanți, unde merg. Din păcate pentru mine, radiografia digitală pe care mi-am făcut-o în aceeași zi la clinică nu era de aceeași părere – aveam chiar 2 carii la doi molari de jos, depistate doar datorită radiografiei digitale, în condițiile în care cu ochiul liber nu se vedea nimic – dinții păreau curați, smalțul sănătos, pe mine nu mă durea nimic.
Exact aici e șmecheria radiografiilor dentare digitale, pe care medicul stomatolog chiar ar trebui să vi le recomande la începutul și pe parcursul tratamentelor voastre în clinica dentară: ele văd ce nu vede nici oglinda, nici tu, nici uneori ochiul liber al medicului. Cariile dintre dinți, cele ascunse sub plombe vechi, infecțiile de la vârful rădăcinii, începuturile de pierdere osoasă – toate pot evolua perfect liniștite, fără durere și fără semne evidente la suprafață. Radiografia digitală funcționează ca un „Google Maps” al dinților tăi: arată ce se întâmplă în interior și sub gingie, nu doar fațada frumoasă. În plus, doza de radiații este redusă, imaginile sunt clare și pot fi mărite pe ecran, iar medicul poate depista problemele în stadii foarte incipiente, când se rezolvă simplu, rapid și cu costuri mult mai mici. Pe scurt, nu e un moft tehnologic, ci diferența dintre „o carie mică rezolvată la timp” și „cum am ajuns aici dacă eu mă spălam pe dinți?!”.
2. Parodontoza nu este ”boala bunicilor”, ci te poate afecta încă de la 25 de ani.
Când majoritatea dintre noi aude termenul „parodontoză”, imaginea asociată este a unei bunicuțe de 80 de ani cu gingiile retrase și dinții instabili – sub nicio formă n-ați crede că este o problemă care ar putea afecta tinerii însă nu, parodontoza nu este un „lux” rezervat seniorilor.
La propriu, din ce știam deja de aici, boala parodontală poate începe devreme, adesea undeva pe la 20 – 30 de ani, dacă igiena orală e neglijată sau dacă există factori de risc: fumatul, dieta dezechilibrată, stresul, boli sistemice precum diabetul sau pur și simplu genetica. Conform unui studiu național românesc, deja aproximativ 1 din 5 tineri între 18 și 29 de ani prezintă semne de boală parodontală – și cifrele cresc odată cu vârsta și mai ales în absența controalelor regulate. Și la nivel global, parodontoza afectează o proporție semnificativă a adulților și este una dintre principalele cauze ale pierderii dinților, inclusiv dincolo de vârsta de 30 de ani – și știu atât de multe despre subiect pentru că și eu am parodontoză care este tratată și ținută sub control, pe care am descoperit-o anul trecut, la 40 de ani, tot de doamna doctor Anca Voiculescu, care m-a trimis la medicul parodontolog.
Parodontoza – sau boala parodontală – este o afecțiune inflamatorie cronică care atacă țesuturile de susținere ale dinților: gingia, ligamentele parodontale și osul alveolar care țin dintele „în priză”. Inițial, începe ca o simplă gingivită, cu gingii roșii și care sângerează la periaj, dar dacă e lăsată fără tratament, inflamația continuă și se extinde sub gingie, distrugând suportul dintelui. În stadiile avansate, gingia se retrage, iar dinții devin mobilI sau se pierd efectiv.
Deși nu se poate „vindeca definitiv” odată instalată în forme avansate, vestea bună e că parodontoza se poate gestiona și încetini semnificativ dacă e prinsă din timp. În stadiile inițiale, tot ce îți trebuie e o igienă orală riguroasă acasă (periaj corect, ață dentară, periuțe interdentare, duș bucal) și detartraj profesional la 6 luni. Dacă boala a pătruns mai adânc, tratamentul poate include detartraj sub-gingival, educație în igienă, uneori chiuretaj sau chiar intervenții chirurgicale parodontale pentru a îndepărta depozitele bacteriene și a reda sănătatea țesuturilor.
Legat de parodontoză, mă repet dar e important, ce mi-a plăcut enorm la experiența mea din Clinica Dental Elite a fost fix abordarea lor multidisciplinară – și spun asta ca om care nu mai are răbdare să facă turul Bucureștiului cu o radiografie sub braț. Acolo nu simți că „rezolvi o carie” sau „mergi la parodontolog”, ci că cineva se uită la toată gura ta ca la un sistem care trebuie să funcționeze coerent. Medicul stomatolog discută cu ortodontul, cu parodontologul, cu chirurgul, dacă e cazul, iar planul de tratament nu e făcut pe bucăți, ci cap-coadă, logic și integrat. Pentru pacient e o diferență uriașă: nu mai alergi între cabinete, nu mai explici de zece ori aceeași poveste și, cel mai important, nu riști să tratezi un simptom într-un loc și să ignori cauza în altul. Practic, e genul de organizare care îți salvează nu doar dinții, ci și nervii – și oricine a stat cu durere de măsea știe că fix nervii nu mai sunt ce trebuie în momentele alea.
3. Aparatul dentar nu e doar pentru poze frumoase.
Unul dintre șocurile mele stomatologice de anul trecut, de când am început să merg la stomatolog ca să îmi rezolv problemele dentare, a fost… faptul că aparent ar trebui să port și eu aparat dentar. Say whaaaat? Sincer acum, dintotdeauna m-am mândrit cu dinții mei din față, că na, sunt mari, frumoși, oaaaaarecum drepți, n-aș fi crezut niciodată că sunt genul de om care să aibă nevoie de aparat dentar. Însă, contrar credinței populare, aparatele ortodontice nu se pun doar din rațiuni estetice (dinți îngrămădiți, spațiați, rotiți sau poziționați greșit), ci și pentru a armoniza ocluzia, mușcătura, pentru a proteja dinții, țesutul parodontal și articulațiile în timp.
Un tratament ortodontic corect te ajută să ai o mușcătură funcțională, ceea ce înseamnă că forțele pe care le aplici când mesteci sau vorbești sunt distribuite uniform – iar asta nu e deloc un detaliu cosmetic. O mușcătură prost aliniată pune presiune disproporționată pe anumite dinți și pe articulația temporo‑mandibulară, ceea ce poate duce la uzură accelerată a dinților, dureri la mestecat, disconfort muscular și chiar dureri de cap.
Mai mult, când ocluzia e aranjată corect, se reduce riscul unor afecțiuni secundare: distribuirea uniformă a presiunii protejează gingiile și osul alveolar, ceea ce poate scădea riscul de carii sau parodontoză în zonele greu accesibile pentru igienă; o mușcătură corectă ajută la menținerea sănătății articulației temporo‑mandibulare și poate chiar ameliora simptome ale tulburărilor acesteia; iar când masticația și distribuția sarcinii sunt optimizate, povara asupra musculaturii feței și maxilarului scade. Pe scurt: ortodonția nu e un moft estetic – e o investiție în modul în care gura ta funcționează în fiecare zi.
În cazul meu, de exemplu, felul greșit în care mușc (strâmb) și creșterea incorectă a unor molari au început să modifice poziția corectă a dinților – dacă vă uitați la fotografia de mai sus, în loc de un arc armonios, dinții mei de sus au început să aibă forma literei grecești Omega, iar în timp, având în vedere și contextul de parodontită pe care îl am, dinții se vor îngrămădi și rezistența lor va fi slăbită – adică îi pot pierde.
Sunt două variante de aparate dentare pe care le explorez acum, la recomandarea medicului ortodont de la Dental Elite: aparatul dentar Spark – alignerele / gutierele trebuie purtate cam 22 de ore pe zi, dar după cum vedeți în fotografie sunt foarte puțin vizibile, sunt detașabile (se pot scoate ușor când vrei să mănânci), iar tratamentul cu ele este unul din cele mai predictibile tratamente dentare, datorită tehnologiei folosite. Varianta a doua este un aparat fix estetic – sincer mie și acesta mi se pare simpatic și frumos, față de imaginea cu care eram obișnuită din copilărie, cu acele aparate dentare butucănoase și pline de sârme.
4. Nu te speli corect pe dinți.
Serios, chiar nu cred că te speli corect pe dinți.
Pentru că foarte puțini dintre noi se spală realmente corect, așa cum ar trebui să o facă.
Cât de des am crezut că dacă țin periuța 2 minute și frec dinții ca un robot, e suficient! În realitate, placa bacteriană și tartrul se adună în zonele greu accesibile – între dinți, sub gingie, în jurul plombelelor și pe molarii din spate. Și aici intervine magia instrumentelor corecte: ața dentară, periutele interdentare și dușul bucal nu sunt mofturi – sunt extensiile periuței care ajung exact acolo unde periuța ta, fie ea și electrică de ultimă generație, nu poate ajunge.
Ața dentară nu e doar un gadget fancy: ea scoate resturile alimentare și placa dintre dinți, unde periuța niciodată nu reușește să intre. Periuțele interdentare completează acest proces, mai ales dacă ai spații mai mari între dinți sau lucrări ortodontice. Iar dușul bucal e ca un mic jet de curățenie profesional: ajută la îndepărtarea bacteriilor și stimulează gingiile, prevenind inflamațiile și micile sângerări care, dacă se lasă netratate, pot duce la parodontoză. Studiile arată că utilizarea regulată a aței dentare și a periutelor interdentare reduce semnificativ riscul apariției cariilor interdentare și a bolii parodontale.
Cel mai tare e că, odată ce am înțeles și am adoptat această rutină completă, am simțit diferența: gingiile mele sângerează mult mai rar, dinții se simt mai curați și zâmbetul meu arată mai luminos. În plus, senzația că „am făcut tot ce trebuie” e incredibil de satisfăcătoare – și chiar economisești timp și bani pe termen lung, pentru că previi probleme care altfel ar fi ajuns la tratamente costisitoare. Așa că regula reală e simplă: periuță + ață + periute interdentare + duș bucal = zâmbet sănătos care chiar durează.
5. La dentist nu mergi doar pentru carii. Dincolo de sănătate: cum estetica dentară îți transformă chipul.
Când am început să merg regulat la dentist, credeam că totul se reduce la funcțional: „să nu doară, să nu se strice, să pot mesteca, să nu se carieze, să nu cadă”. Și, sincer, pentru mulți dintre noi, cam asta e mentalitatea de start. Dar experiența mea la Clinica Dental Elite mi-a schimbat perspectiva complet. Am realizat că rezolvarea problemelor dentare merge mână în mână cu estetica și că, uneori, o simplă corecție sau un implant bine gândit poate schimba complet expresia feței, modul în care zâmbești și chiar încrederea pe care o ai în tine.
Ce mi s-a părut wow a fost abordarea lor holistică: imediat după prima radiografie făcută la Dental Elite, am făcut o „ședință foto” în care mi-au fotografiat dinții, mușcătura și zâmbetul din mai multe unghiuri. Totul pentru ca orice intervenție viitoare – implant, coroane sau tratament ortodontic – să fie în armonie cu trăsăturile feței mele. Nu e vorba doar despre un dinte alb sau drept, ci despre cum arată chipul tău când zâmbești și cum se potrivește totul proporțiilor naturale ale feței.
Pe scurt, partea estetică nu e un moft superficial. Ea face parte din planul complet de tratament și contribuie direct la încrederea în sine și confortul zilnic. Un zâmbet sănătos și armonios te face să te simți mai bine în pielea ta, chiar dacă inițial ai mers la dentist doar ca să rezolvi o problemă „practică”. Și, sincer, după ce vezi cum mici ajustări pot face chipul să pară mai odihnit, mai luminos și mai armonios, înțelegi că estetica dentară nu e lux – e o parte din sănătatea ta completă.
La final, ideea e simplă: dinții tăi nu așteaptă să treci de 40 ca să strige „ajutor!”. Problemele încep de pe la 20 – 30 de ani, în tăcere, prin obiceiuri mici: periaj grăbit, ignorarea controalelor, mușcături nepotrivite sau carii ascunse între dinți. Dar vestea bună e că majoritatea pot fi prevenite sau corectate dacă acționezi la timp. Vizitele regulate la dentist, radiografiile digitale, abordarea multidisciplinară, corecțiile ortodontice și igiena orală completă (periuță + ață + periute interdentare + duș bucal) nu sunt mofturi, ci investiții reale în sănătatea și în zâmbetul tău.
Și, poate surprinzător, când rezolvi problemele „practice”, descoperi că partea estetică vine ca bonus: zâmbetul tău capătă armonie, gingiile sunt sănătoase, mușcătura funcționează și încrederea crește instant. Așa că data viitoare când te gândești „merge și așa”, amintește-ți că micile obiceiuri din prezent scriu povestea zâmbetului tău peste ani – și că un dinte sănătos e mult mai mult decât o carie rezolvată: e o expresie a sănătății, funcționalității și a bucuriei de a zâmbi.
