După NaștereMom Enough

5 lucruri pe care să nu le spuneți NICIODATĂ unei lăuze

Asta era fața mea la nici 12 ore dupa ce Mirc se născuse. Nu vă lăsați induși în eroare, nu eram calmă și zen și ahaha-haioasă, ci complet îngrozită de tot ce mi se întâmpla și mai ales de bucata de om de patru kile jumate cu care nu știam ce să fac și mai ales CUM SĂ ÎL ȚIN ÎN BRAȚE (dacă îl scap?! dacă pică fix pe gresie?!? dacă se sufocă în timp ce suge??!!).

În acest context aș vrea să împărtășesc cu voi 5 lucruri pe care să nu le ziceți niciodată unei lăuze, dacă vreți să nu o traumatizați psihic și dacă vă doriți totuși să nu vă urască toată viața ei. Eu le-am auzit pe toate și mi-au picat la fel de bine cum îți pică o gură zdravănă de maioneză alterată.

1. “Dar ce mare / mic / gras / slab / roz / galben e bebe!” Mulțumesc, acum o să îmi petrec cele 40 de minute în care bebelușul doarme căutând pe Google cât de mare / mic / gras / slab / roz / galben ar trebui să fie fii-miu, în loc să dorm și eu.

2. Și, când îi faci un frățior sau o surioară?” Clar e fix ce vreau să aud la câteva ore după ce abdomenul mi-a fost tăiat și cusut, când încă nici nu mă pot apleca prea bine să-mi trag pijamalele, iar din mine curg diverse lichide de culori și consistențe diferite.

3. “Ah, dacă nu ți-a venit laptele până acum, nici nu o să îți mai vină! Tu poți să încerci, dar eu știu ce zic, uită-te la sânii tăi!” Dragă asistentă neonato din Regina Maria, te urăsc-urăsc-urăsc cu spume până în ziua de azi pentru cuvintele alea pline de prefăcută milă și pentru insensibilitatea ta.

4. “Măi da’ tu nu îl iubești? Adică, cum să îl culci singur în pătuțul lui, la el în cameră? Dacă moare??!!” Mulțumesc, fix ce aveam nevoie în prima săptămână de viață a lui fii-miu era o imagine cu el murind.

Și nr. 5, creme de la creme, este “SĂRI, VECINĂ, IA COPILUL ȘI IEȘI DIN CASĂ CĂ ARDE BLOCUL!!!” – care probabil va fi și titlul primului meu roman, cu siguranță ilustrat, pentru că ar fi pacăt să nu prezentam grafic cum imi imaginam eu că o să cobor singură, pe scara pompierilor, cu Sansa și cu un bebeluș de 3 zile în brațe. Dar despre asta, într-un articol viitor.

Tag-uri:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *