Dragă mamă căreia îi este teamă să iasă afară singură cu bebelușul,
Știu, știu cum este. Știu cum este să te fi întors deja acasă de la maternitate de o săptămână sau chiar de două și să îți fie teamă, dar teamă din aia cu fiori reci pe șira spinării, teamă cu gol în stomac și nod în gât, să ieși afară singură cu puiul de om fragil care parcă-ți încape tot pe o singură mână.
Sau cum este să fi ieșit doar însoțită de tatăl copilului, de mama ta, de soacră sau mătușă, iar acum ei se întorc la serviciu, la casele lor sau la familiile lor, la revedere mami, hai că ne vedem diseară, te pup, te iubesc, papa, și tu nu ai curaj să pleci la plimbare de una singură – și amâni, hai mâine, hai poimâine, hai de luni.
Sau cum este să îți fie teamă că singură o să îl scapi pe scări, o să îl scapi când o să vrei să îl pui în landou, o să îl scapi pe aleea din parc când o să vrei să-l iei din căruț ca să îl alăptezi și, în general, că o să-l scapi.
Te văd și îmi amintesc și înțeleg.
Știu cum este să ți se pară complicat, rocket-science de complicat, să pregătești un bebeluș pentru o banală plimbare și să ai probleme logistice de genul ”eu unde pun bebelușul cât îmi trag sandalele?”, ”cu ce mână țin geanta pentru scutece, apă și fineturi?”, ”câte scutece de schimb ar trebui să iau și mai ales, unde îl schimb dacă e, în căruț? Pe o bancă? Pe jos? Să iau masa de înfășat cu mine???”
Sau cum este să locuiești la etajul 4 și să nu ai lift, așa că trebuie să târșâi după tine pe scări un cărucior cu landou pe lângă bebelușul din dotare ca să poți ieși la plimbare, sau să lași căruțul în mașină și să te lupți cu el de fiecare dată când trebuie să îl scoți din portbagaj.
Sau cum este să verifici temperatura de afară, două grupuri de suport pentru părinți și trei aplicații cu sugestii de îmbrăcăminte pentru bebeluși, pentru că habar n-ai ce să pui pe el ca să îi fie bine, dar nu prea cald, dar nici prea frig, confortabil, dar nu sufocant, dar nici să înghețe, și brusc nici nu mai înțelegi ce înseamnă 25 de grade Celsius – ”e cald? e frig? e caniculă? e prea rece?”
Sau cum este ca tocmai pe tine, care nu ai crezut niciodată în celebrul ”curent”, să te obsedeze insistent gândul ”oare îl trage curentul pe bebe?” – și să te enervezi că te obsedează acest gând.
Te văd și îmi amintesc și înțeleg.
Știu cum este să te enervezi pentru că aveai impresia că vei fi cea mai relaxată și cool mămică și că te vei plimba nonșalant cu nou-născutul în sling pe o plajă exotică din Bali, savurând niște lapte de cocos în timp ce bebe suge fericit la sânul tău – iar acum ți-e groază să ieși până în părculețul din fața blocului, ți-e groază să îl pui în landou că poate plânge, ți-e groază să îl pui în marsupiu că poate plânge, ți-e groază să și respiri când adoarme în căruț, că poate te simte, se trezește și plânge, și în general ți-e groază să te gândești la orice plecare, excursie sau vacanță, așa că plănuiești să mai ieși pe undeva în vara lui 2028.
Sau cum este să scrollezi invidioasă pe Instagram când doarme copilul, și să vezi cum alții chiar își plimbă nonșalant nou-născuții în sling pe o plajă exotică din Bali, savurând niște lapte de cocos în timp ce aceștia sug fericiți la sân, să plesnești de ciudă și să te întrebi ce mama naibii au mâncat femeile acelea în sarcină de sunt atât de relaxate sau ce armată de ajutoare au prin jurul lor ca să posteze un #FeelingBlessed impecabil din sudul Asiei când ție îți iese doar un #IWokeUpLikeThis dărâmat în apartamentul tău din Drumul Taberei, pe dreapta.
Sau cum este să anulezi orice idee de excursie pentru că nu îți dai seama încă de felul în care ai putea plasa conținutul întregului apartament în portbagajul vostru micuț.
Te văd și îmi amintesc și înțeleg.
Și tocmai pentru că îmi amintesc și înțeleg, aș vrea să îți promit că nu o să fiu una dintre mamele acelea care te enervează, te presează, te forțează, te îndeamnă iar și iar: ”Hai, nu mai fii stresată!”, ”Hai relaxează-te!”, ”Hai că uite, eu am ieșit cu bebe de când avea două zile!”, ”Hai că nu e mare lucru, iei cu tine un scutec și un biberon și ai terminat povestea!”, ”Hai că acum se călătorește cel mai ușor, până începi diversificarea, uite eu am tripleți de 5 luni și deja am călătorit în Bahamas, Papua Noua Guinee, Tokio și Madrid”. Pentru că ele sunt bine intenționate, dar ție acum aceste bune intenții chiar nu îți fac bine.
Așa că îți spun doar atât: dragă mamă căreia îi este teamă să iasă afară singură cu bebelușul, va fi mult, mult mai bine. Acum e greu, e anevoios și complicat, dar îți promit că lucrurile o să devină mult mai simple, mai firești și mai rapide. Acum habar n-ai cum poți duce bebelușul până jos folosindu-te doar de cele două mâini din dotare, dar îți promit că la un moment dat o să îl porți nonșalant pe un șold, cu o geantă simpatică pe umăr, o să desfaci căruțul sport cu o mișcare rapidă și experimentată, în timp ce cu cealaltă mână o să ții cu îndemânare o cană de cafea fierbinte. Acum ți-e frică de faptul că poate plânge, dar îți promit că în scurt timp tu vei ști exact cum să îl alini, cum să îl ții în brațe și cum să-l alinți ca să îi treacă lacrimile și să îți zâmbească știrb. Acuma umpli portbagajul cu saltea portabilă, sterilizator, pompă de sân, aparat de gătit la abur și haine pentru o excursie de 5 luni, deși voi mergeți două zile la Bușteni, dar îți promit că în curând o să faci bagajele repede, o să iei la tine lucruri puține și o să pleci înapoi acasă cu amintiri multe.
Dragă mamă, ai răbdare cu tine. Sunt atâtea plimbări, excursii și vacanțe care vă așteaptă, pe tine și pe bebelușul tău. Atâtea veri pe plaje și atâtea weekenduri la munte. Atâtea ore de drumeții prin parc, prin pădure și pe dealuri. Atâtea drumuri cu mașina, călătorii cu trenul și aventuri cu avionul. Atâtea amintiri de țesut și păstrat în inimă. Dar toate, toate la timpul lor și în ritmul vostru.
