Într-o zi, bucătăria nu va mai fi plină de vase murdare, de frămituri înșirate peste tot și de lingurițe cu excavatoare care au mâncare întărită pe ele.
Într-o zi, chiuveta va fi goală, plita electrică va fi curată bec, dulapurile nu vor fi pline de pahare și sticluțe din plastic și biberoane și farfurii din silicon.
Într-o zi, baia chiar va arăta ca într-o reclamă la mobilă, cada nu va mai fi plină de jucării și nu te vei împiedica de balansoare, antemergătoare și un număr incredibil de piese din Lego.
Într-o zi, hainele chiar vor sta toate în șifonier, aranjate frumos, și nu într-un morman de dimensiuni apocaliptice.
Într-o zi, nu va trebui să mai înșiri pe sârma 30 de șosețele mici la uscat.
Și nici să ștergi mâini murdare, gurițe cu iaurt, obraji cu broccoli și pulpițe pe care a căzut sfeclă.
Într-o zi, dezordinea va dispărea. Murdăria va dispărea. Îți vei putea bea cafeaua în liniște. Și totul va fi curat.
Dar știi ceva? Îți va fi dor. Dor de nebunie, de haos, de țipete, de lacrimi, chiar și de frămiturile de pe parchet, chiar și de petele de iaurt întărite de pe blat, chiar și de mormanul de haine necălcate și de pasta de dinți stropită pe oglinda din baie.
Mamelor, curățenia mai poate să aștepte. Viața e chiar aici, lângă voi, și are degete murdare de gem.
